CEA MAI FRUMOASA REALIZARE DIN VIATA MEA

o zi frumoasa, insorita...nimic diferit fata de ultimile zile...aceleasi miscari greoaie....aceleasi haine....offf cat le urasc...groase si mari...ce sa-i faci...traiesc cu speranta ca mai dureaza putin si scap de ele...privesc ceasul...asta e...da...trebuie sa ma pregatesc...doctorita vrea sa ma mai vada si azi...m-am saturat de drumurile astea la pitesti,dar ce pot sa fac?!?!asa ca plec...imi i-au si gentuta cu mine,ca sa fie...am tot plimbat-o...dar sunt sigura ca ma intorc repede cu indicatia de a ma intoarce peste "n" zile...asa ca pornesc cu gandurile mele insotita de mama si o prietena a mamei(care ne duce cu masina)...ajungem la spital...dr e de garda...privesc ceasul...12.05...ma intalnesc cu nasul meu care ne insoteste pana la cabinet....intru singurica...dupa un consult deja obisnuit dr imi spune ca ar fi bine daca as ramane in spital...preventiv...."nuu...nu vreau....de ce sa stau aici...daca tot mai dureaza de ce as sta cateva zile""dr iese ptr a vorbi cu nasul si mama care asteptau afara in timp ce eu imi strang lucrurile...totul se petrece ff repede ...ceea ce observ e ca dr nu tine cont de parerea mea si decide s-a ma interneze...offff ...asta nu-mi convine...in fine....urc cu verisoara mea misa ...intru intr-o incapere unde ma astepta o doamna care-mi imaneaza o camasa de noapte...incerc sa-i explic ca am camasa, ca am pijamalele mele...refuza...dar off...toata lumea se agita....misa m-a incurajeaza sa fac ceea ce mi se cere...tot aceea doamna asistenta, infirmiera sau ce rang purta imi spune ca ar fi bine sa scap de bijuterii...deja nu mai pricep nimic...sunt parca singura si totusi cu atata lume in jurul meu...cica trebuie sa o urmez pe d-na...dupa ce imbrac acea "minunata"camasa....ptr niste analize....ce analize??!!!! vom vedea...patrund neincrezatoare intr-o incapere ....care nu seamana a laborator de analize...ma asez pe un pat...ptr cateva minute in care ma apuca nelinistea....vizavi cred ca naste cineva...nu am timp sa-mi pun multe intrebari ca trebuie sa ma ridic si ....o doamne.....nuuuuu....eu in sala aia....nu pricep.....sau pricep....nasul meu incearca sa ma linisteasca.....da.....mult prea tarziu realizez....cred ca intru in sala de operatie...gata.....nu apuc sa vad, sa gandesc foarte mult ca dr anestezist...apoi aveam sa stiu ca el era, imi face o injectie....ma intreaba ceva... incerc sa ma gandesc ca daca nu adorm dar........se pare ca visez deja.....
da.....ma trezesc din acel frumos vis si realizez ca a luat nastere cea mai de pret COMOARA a mea:ROBERT-GABRIEL.....ora nasterii 13.15//19.02.2002.....
ce poate fi mai frumos pe lume decat sa ai un pui mic, un pui ce va creste mare, un pui al tau, un pui care va rosti magicul cuvant:MAMA....

aceasta e in mare povestea nasterii comorii mele cea mai de pret, relatata dupa 8 ani....fara cateva ore....
SA FI FERICIT, SANATOS, SA AI PARTE NUMAI DE BUCURII, SA NU CUNOSTI DECAT REALIZARILE FRUMOASE ALE VIETII, DRAGUL MEU COPILAS ROBERTINO......